Hit the Road...


Aseara am primit de la Regina un "te iubesc" asezat genial, in stilul ei unic, intr-o rama neagra. In seara asta am citit un "te iubesc" scris fugar, in stilul lui unic, intr-o fereastra de mess. Ea nu o spune decat mie. El o spune tuturor. Ea este Regina mea de inima rosie. El este Jokerul inimilor. All-in. One out... As fugi cateva ore cu Regina mea arestata in castel. Intr-o cafenea in care miroase a cafea si a parfumuri tari. A oameni grabiti sa cumpere pentru neveste si amante. A telefoane date inainte de a ajunge acasa. A oameni cu vieti multe si tristeti si mai multe. A noi, oamenii zilelor haotice. Dar deocamdata nu putem fugi decat pana in bucatarie, intre un scutec si un biberon. Si tot e de ajuns! Mai devreme am adormit pe canapea doua ore si am visat frumos. Eram cu Regina intr-o vacanta cred. Ne hlizeam cu straini pe strazi, eu o puneam sa imi faca poze, ea nu avea chef, ne sunau telefoanele si noi le ignoram. Toti din vis erau mascati, ca pentru un carnaval. Mai putin noi. Ne-au cazut mastile de alta data, oare?! De cand am venit acasa incerc sa fac bagajele. Nu stiu de ce naiba am un sentiment de parca as pleca de tot. Parca las ceva in urma si nu vreau sa inchid geamantanul. Parca uit ceva, si nu stiu ce. Am pus ugg-urile noi, rochita pentru noaptea dintre ani, camera foto, pozele cu noi pentru mama, sistemul karaoke pentru tata si cadourile pentru copii. Ce uit?!
Tata suna si imi spune ca a jumulit bestia si a pus gheata in congelator. Am pus si eu tata ceva in congelator, dar lasa, nu te incarc cu iceberg-ul gandurilor mele. Tu asteapta-ne in bucatarie, cu 3 pahare de whisky si prajiturile mamei, ca in fiecare an. Noi o sa desfacem cadourile si o sa povestim vietile noastre de adulti iar voi o sa va uitati la noi muti, ca in fiecare an. Ca la un spectacol care v-a iesit mai bine decat credeati. Si pe care il savurati cu fiecare Craciun care ne gaseste tot impreuna. Home sweet home! Mi-am jumulit si eu cardul in ultimele zile. Pentru ca imi place sa ma rasfat si sa pierd timpul printre rafturi. Pentru ca am in jurul meu atatia oameni care isi inghit in sec dorintele. Pentru ca zilele trecute cand am fost la doctor mi-am confirmat filozofia mea de viata ca fiind cea mai sanatoasa. Daca maine ar fi ultima, cate regrete ai avea?! E drept ca sunt un om prea simplu pentru a avea regrete grandioase. Dar in simplitatea mea complexa am observat ca listele de dorinte pe care mi le-am facut pana acum sunt toate bifate cu cate un smile. Hai, inca o lista macar... Am de facut cateva schimbari tehnice anul care vine. Trebuie sa imi zugravesc putin edificiul si sa ii consolidez temelia. O casa asa primitoare pe dinauntru si neglijata la exterior! Parca e pacat de mobila de colectie si de muzicalitatea care rasuna din toti peretii. Am inceput promitator. Am schimbat iala la intrare. Era una de calitate, dar Printul avea o copie si impresia ca mai poate incerca sa intre. E drept, cheia potrivita ar descuia orice iala as pune. Doar ca, din pacate, nu iese mereu asa...

Cand Barbatii Imbatranesc Frumos


Up in the air, regia Jason Reitman. Cand barbatii imbatranesc frumos, in ciuda aerului cinic, stiu sa fie fermecatori, gasesc solutii rezonabile, fac dragoste tandru. Cand concediezi pe cineva e preferabil intre patru ochi sau prin intermediul computerului? E mai buna pozitia empatica sau raceala de robot? Privesti procesul ca pe un sfarsit sau ca pe un inceput? Ca somer, te bucuri, in sfarsit, de viata ta sau iesi cu pusca in oras? Sa fim seriosi, eu stiu raspunsurile, intreb doar de dragul ipotezelor. Cand un barbat imbatraneste frumos, devine constient. Pana atunci, calatoreste prin lume. Desi-s femeie, eu sunt tip. Tipul din film. O, da, am constant fantezii. Bine-ar fi de-ar fi nalucire! P.S. "draga jurnalule", cum asta nu e o privire decat superficiala asupra unui film bun, cum hollywoodul traieste pentru premii, Clooney merita un Oscar.

Cum alegem Leaganele si Balansoarele pentru Copii?


Atunci cand ne gandim la leagan ne amintim instantaneu de copilarie si de intreaga bucurie pe care o simteam atunci cand eram copii. Pe vremea noastra, singurele leagane pe care le puteai gasi erau cele din parcuri, confectionate din  lemn. Toate erau foarte simple si tot ceea ce conta era  faptul ca se legana  dintr-o parte in alta. In ziua de astazi, magazinele online, si nu numai, ne propun o multitudine de modele de leagane si balansoare  pentru copii, pe care le putem instala foarte simplu chiar la noi acasa. Hopasus, de exemplu, propune mai multe tipuri de leagane si balansoare, in functie de varsta copilului dumneavoastra. Leaganele pentru copii, propuse de majoritatea magazinelor, seamana foarte mult, ca principii de functionare, cu cele pe care parintii nostrii le cumparau, fiind azi in schimb, mult mai colorate si mult mai de calitate. Balansoarele pentru copii  sunt o inventie care fac viata parintilor moderni  mult mai simpla, reprezentant in acelasi  timp si un rasfat pentru cei mici. Cele mai multe sunt, de obicei, reglabile pentru a satisface nevoia copilului de somn, relaxare sau joaca. De asemenea, exista balansoare care au inclusa si o bara de jucarii care il ajuta si care stimuleaza simturile copilului (cel mai mult simtul tactil si vizual). Puteti sa achizitionati si balansoare cu functii de vibratii, care il pot relaxa pec el mic. Pe hopasus puteti gasi si balansoare tip calut, sau sub forma altor animale (calut, vacuta, catel, pisicuta, girafa, oita, etc) si in toate culorile posibile, in fuctie de preferintele celui mic.
Toate acestea sunt confectionate din materiale extrem de moi, sunt extrem de confortabile si reprezinta, cu siguranta, o sursa permanenta de distractie pentru cel mic. Trebuie sa tineti cont ca balansoarele, la fel ca si leaganele, sunt impartite pe categorii de varsta si kg, motiv pentru care este foarte important sa fiti extrem de atenti si la acest aspect atunci cand va decideti sa cumparati un astfel de produs. Pentru a face un cadou reusit celui mic, puteti opta pentru un leagan de exterior, care sa respecte, binenteles, conditiile de siguranta. Leaganul trebuie sa ii asigure confortul si o pozitie a corpului corespunzatoare. De asemenea, trebuie dotat cu o bara de protectie sau o centura de siguranta pentru a evita alunecarea si caderea copilului din scaun in timpul balansarii. Pentru bebelusii care sunt obisnuiti  sa adoarma doar daca sunt leganati sau care dorm in timpul plimbarii cu caruciorul, va recomandam achizitionarea unui balansoar. Puteti opta intre doua tipuri de balansoare pentru bebelusi: pentru un balansoar cu baterii, model care se misca pe baza de baterii sau de acumulatori, ideal pentru bebelusi obisnuiti sa doarma in carucior ori pentru un balansoar cu cadru care se bazeaza pe greutatea copilului pentru a fi actionat, acesta miscandu-se in fata si in spate precum un leagan. In functie de bugetul alocat pentru leagane sau balansoare puteti sa va orientati catre producatorii specializati  si sa alegeti, in functie de criteriile dumneavoastra un produs ideal atat pentru cel mic cat si pentru dvs. Insa, oricare ar fi produsul pe care l-ati ales, asigurati-va ca are centuri de siguranta / bara de protectie, ca este fabricat din material moale si confortabil pentru bebelus si ca este potrivit pentru varsta acestuia.

O altfel de Iubire


Iubesc cuvintele. Mari sau mici, soptite sau strigate, scrise sau doar gandite, silabisite ironic sau ajustate senzual, cantate sau citite, in limba mea, in limba voastra... Iubesc greutatea lor cand  n-a mai ramas decat  amagirea ultimului vis si le-am facut cuib pe limba mea, in causul palmelor. Am agonisit atatea cuvinte si sunt bogata, sunt miliardara, dar in buzunarul de la piept nu pastrez decat doua. N-am cunoscut pe nimeni caruia sa nu-i ofer din avutia mea si toti stiu despre mine ca nu pierd, oricat de mult as oferi. Cand privesc, cand tac, cand ating nu fac decat sa dau sens cuvintelor, sa-mi leg simtirea in fraze tangibile, sa caut rima gandului in coltul unui ochi. Sunt intrebata daca pot spune tot ceea ce pot scrie. As fi fericita, as fi saraca daca doar as spune si n-as mai simti nimic, dar simt si-mi picura inima printre dinti cand rostesc cuvintele, printre degete cand le scriu.
 
In mintea mea, cuvintele au chip si viata, traiesc in felul lor fiecare zi si pentru fiecare moment isi schimba culoarea, slabesc si devin palide cand nu-mi pot cuprinde emotia si capata culori fierbinti cand clipele devin coerente. Cel mai bun drog ar fi din pulbere de cuvinte, trasa adanc in suflet pentru cauterizarea tuturor golurilor, topita pe varful limbii pentru gustul fericirii, dar vezi... sunt roaba, ma tem de dependenta. Minciunile mele sunt frumoase si dor abia dupa ce plec, ma dor pe mine, ma ajung din urma, ma strang de gat cu toata puterea semnelor de punctuatie asezate perfect intr-o tacere imperfecta. Cand n-am mai putut vorbi si mi-am detestat glasul alterat de foamea vocalelor ascutite de sentiment, cand n-am mai putut pronunta mangaierea consoanelor... mi-am cantat durerea cu degetele pe strigatele incrustate in lemn. M-am indragostit de cuvinte dinainte de a le cunoaste sensul. Am cunoscut intimitatea lor si n-am mai putut renunta la placerea de a le simti capatand dimensiuni ireale de pe buzele mele, urmele lacrimilor in cerneala.

N-am suferit pentru nimic mai mult decat pentru cuvinte gresit alese, aruncate la intamplare, rastalmacite intentionat sau tradate pentru asteptari livide de liniste erotica. Ca sa fiu iubita am zugravit in gesturi, explicatii banale si obsesii insuportabile muritorilor de rand ce nu si-au gasit alinarea in efectul lor. Da, cred ca atunci am inceput sa mint si am facut-o pana cand nu am mai stiut eu insumi ce sa cred. Momentele mele de singuratate intre oameni au creat un monstru excitat de reactiile naive cutate intre sprancenele adunate cu o placere absurda de curiozitate. I-am mintit pe toti acestia aratandu-le ceva ce si-au dorit sa vada, dar n-au stiut cum sa ceara, le-am iubit increderea si m-am ruinat pierzandu-i pentru ca adevarul meu i-a ranit. Iubesc cuvintele, arme pe timp de pace.

Ce Aur Alegem Pentru Verighete


Avem de ales intre verighete de 14k si verighete de 18k in ceea ce priveste aliajul aurului. Deoarece aurul este un metal moale, acesta se combina cu alte metal, mai rezistente pentru a putea fi purtat. Caratele din componenta unei bijuterii informeaza asupra cantiatatii de aur pur continute. Astfel bijuteriile de 14k au 58% aur iar cele de 18k au 75% aur. Aurul de 14K este asadar mai rezistent, accesibil din punct de vedere al pretului dar nu la fel de valoros. Contunutul de alte metale fiind mai ridicat bijuteriile respective nu vor straluci la fel de intens precum cela ce au in componenta mai mult aur pur. Aurul de 18k este mai sensibil,  astfel bijuteriile vor fi predispuse la zgarieturi sau deformare dar continutul ridicat de aur le va face extrem de stralucitoare si valoroase. In momentul in care alegeti materialul pentru confectionarea unor verighete trebuie sa aveti in vedere mai multi factori.
Verigheta este un inel pe care urmeaza sa l purtati zi de zi pentru toata viata probabil, nu o bijuterie pe care o purtati doar la ocazii. Chiar daca va doriti un inel extrem de stralucitor si valoros, trebuie sa ganditi si in viitor ca acest inel sa treaca testul timpului si sa ramana neschimbat dupa ani de purtare. O verigheta din aur de 18k va fi frumoasa la achizitionare dar apoi se va zgaria si deforma pe margini daca nu o scoateti de fiecare data cand aveti treburi casnice sau contact cu diverse substante ce pateaza. Desi mai putin stralucitoare si valoroasa, verigheta din aur de 14k va rezista in timp fara a va face probleme pentru deformare sau zgariere datorita rezistentei crescute si nu si va pierde din stralucire o data cu trecerea timpului. In ceea ce priveste aurul fie de 14k sau de 18k aveti la dispozitie si o gama larga de culori sau nuante precum aur alb, rosu, galben, roz, verde sau combinatii intre aceste culori pentru a alcatui o verigheta cu totul speciala. Cu orice procent de aliaj alegeti sa fie facuta verigheta, important este ceea ce ea simbolizeaza  si sa o purtati cu drag si mandrie.

Old Habits Die Hard


Hard enough to feel the pain… ”Always at the wrong place at the wrong time.” John McClane. Eu si John! ce mai, suntem mereu si mereu, în locul nepotrivit, la timpul nepotrivit, pentru cineva anume… nici nu era greu de ghicit! Cineva o sa-mi spuna: You have an obsesion, crazy woman…. Yeah! I am very crazy! I really am! I know that! So what? Si are de gând sa faca si seria 5! Me, too! I have only just 3 series, with this including… “Nu pot sa va spun daca voi mai juca rolul lui John McClane. Stiu ca exista planuri de a realiza Die Hard 5. Daca va fi ok, voi juca din nou” a declarat Willis pentru revista austriaca TV Woche. “Dar producatorii ar trebui sa se grabeasca, pentru ca, sa fim sinceri, sunt în forma, dar nu întineresc. Si nimeni nu vrea sa vada un erou de actiune care se plânge de dureri de sold” a mai spus el.

Willis a mai declarat ca se bucura ca au trecut “anii negri” de singuratate, dupa divortul de Demi Moore. Întrebat ce înseamna pentru el sa fie casatorit cu modelul Emma Heming, starul a declarat: “Emma este fantastica. Nu pot sa îmi tin mâinile departe de ea. Ne sarutam si ne îmbratisam tot timpul, chiar si în public. Fiica mea cea mica se simte uneori stânjenita de asta, dar mie îmi place” a adaugat el, râzând. Cred si eu! ce-i frumos si lui Dumnezeu îi place, vorba aia. Cum sa nu fii fericit, daca iubesti, Bruce Willis? Dar pare-se ca numai barbatii au voie! Pentru femei e interzis; ce poti face, doar traim într-o lume a barbatilor, orice altceva s-ar spune. Lumea, în ceea ce priveste asa-zisa moralitate, e mai misogina, decât în oricare  alta perioada a istoriei.

Actorul meu favorit, Bruce Willis, în vârsta de 55 de ani s-a casatorit în data de 15 martie 2009, cu frumoasa Emma Heming, manechinul pentru linia de lenjerie intima “Victoria’s Secret” cu 22 de ani mai tânara. Nunta au facut-o pe o insula din Marea Caraibelor, în prezenta câtorva invitati dintre care nu au lipsit ex-wife Demi Moore si actualul ei sot, Ashton Kutcher. Bruce a pastrat o relatie amicala cu acestia în special de dragul celor trei fiice pe care le au împreuna. Oricum, toata lumea a observat ca Emma Heming seamana izbitor cu Demi Moore.  În interviul pentru revista americana Bruce a declarat ca 10 ani de zile a trait în singuratate si nefericire. “Am trecut de la etapa … da-o naibii de iubire si am ajuns la… iubirea e raspunsul.” 

Pâna nu gasesti omul de care sa te îndragostesti lulea, nici nu merita sa întorci capul dupa careva, si e si normal sa fie asa. Pentru ca îmi place seria Die Hard,  dar in nici un caz pentru ca americanul John McClane salveaza lumea, intotdeauna de unul singur, ci pentru  doza de optimism pe care mi-o injecteaza  în creier, am cumparat primele trei DVD uri în engleza. La inceput mi-a fost greu sa le vizionez  în engleza pentru ca, nu am  învatat engleza la scoala ci, rusa si franceza, normal! Dar acum ne descurcam cu totii, ba chiar e mai fain asa. Bineînteles ca si copiilor mei le plac si întotdeauna ne uitam cu placere, cel putin de doua ori pe an; toamna si primavara, când astenia ne distruge buna dispozitie.

1988. Primul film din serie a fost cel mai vizionat din anul 1988, cu încasari de peste 80 milioane de dolari. Aceasta megaproductie l-a transformat pe Willis într-un superstar. Înca o dovada ca americanii sunt cei mai tari si destepti… în filme. 1990. Doi ani mai târziu, acelasi detectiv, rezultatul, un “Si mai greu de ucis” (“Die Harder”). 1995. În cel de-al treilea film al seriei, John McClane are din nou probleme, dar ca de fiecare data, Willis se dovedeste invincibil. Iar dupa aparitia “Titanicului” cu Leo Di Caprio în rolul principal a fost lansat si celebrul banc “De ce nu a jucat Bruce Willis în Titanic”. Raspunsul il stie toata lumea. 2007. Bruce Willis revine cu “Live Free or Die Hard” (“Greu de ucis 4?). Evident, detectivul John McClane are inca  o misiune de îndeplinit, înca un motiv pentru Willis sa exclame, ca de fiecare data, celebrul “Yippee-ki-yay, motherfucker!”.

Live Free Or Die Hard, ca la orice good  all action movie care se respecta, efectele speciale sunt la loc de cinste si super bine realizate. Fazele de actiune sunt în stilul caracteristic filmelor cu Bruce Willis: dure si old-school. Yippee-ki-yay, motherfucker! Valabila replica! Cine este adevaratul erou? Cel care are mult curaj… Te poti simti abandonat, trist, dar niciodata învins… de-aia îmi plac filmele lui Bruce Willis! Nu voi pune nici un trailer, ar fi o prostie din parte-mi…dar vin cu o piesa superba,  din 2004,  cu versuri compuse de Mick Jagger, vocalistul de la The Rolling Stones,  pe muzica lui  Dave Stewart de la Eurithmics; de interpretat, mi se pare cât se poate de normal, o interpreteaza Mick Jagger! Este o piesa extrem de reusita, a fost premiata cinci ani consecutivi, începând din 2005 cu Globul de aur, pentru Cel Mai Bun Cântec Original. Piesa a fost melodia filmului Alfie, si apare în film sub doua forme: una cântata de Mick Jagger si cealalta împreuna cu Sheryl Crow.  Piesa are ca titlu “Old habits die hard”.

Sevicii pentru o Petrecere Perfecta


Cand aveti ceva important de sarbatorit este normal sa va doriti ceva iesit din comun, ceva special unde atat dumneavoastra cat si invitatii sa va simtit minunat si sa nu uitati curand evenimentul. Asa ceva este posibil doar daca nu va ocupati singuri de tot ceea ce inseamna organizare si acceptati faptul ca o firma de organizari evenimente are multe de oferit, elemente ce cu siguranta lipsesc din dotarea proprie. Apeland la o agentie de evenimente aveti asigurate serviciile foto si video folosindu se echipamente din cele mai performante si fotografi profesionisti, experti in imortalizarea evenimentelor de acest gen. Pe langa aparatura si oameni cu experieta aveti parte si de sfaturi acolo unde nu stiti cum sa procedati sau ce sa alegeti pentru a evita monotonia dar si pentru a nu exagera in anumite privinte. In afara de fotografi, aceste firme ofera si specialisti ce se ocupa de tot ceea ce inseamna sonorizare. 
Se asigura atat echipamentele cat si tehnicienii care le vor opera si monta pe parcursul petrecerii. Serviciile de sonorizare vor furniza, ca aparatura, boxe, amplificatoare, consola mixaj, jocuri de lumini, laser si masina de fum. Intr un cuvant tot ceea ce este necesar pentru a crea o atmosfera perfecta in ton cu evenimentul sarbatorit indiferent de tipul acestuia, ne mai fiind nevoie sa alergati pentru fiecare in parte, sa le imprumutati, inchiriati etc. Pana la urma in asta consta datoria unei firme de organizari evenimente fata de clienti: sa isi puna toata  experienta si aparatura in slujba realizarii petrecerii dorite. Acum ca stiti ceva  mai multe probabil despre ce are de oferit o asemenea firma puteti calcula singuri in ce masura merita sa apelati la serviciile lor pentru a scapa de o parte din problemele organizatorice aparute. Scapand de unele aspecte va puteti dedica mai mult timp altora, care nu sunt oferite de firmele de organizari evenimente. Astfel puteti alege cu rabdare decorul, meniul, lista de melodii pe care doriti sa le auziti, lista de invitati fara sa uitati pe nimeni din prea mare graba.

Diform


Nu te mai pot gasi aici, esti mereu plecat. S-a inecat in propriul fum si a tusit usor. Am inghitit sec lasand o pleoapa sa ma apere de gemetele tigarii strivita in scrumiera. Nu-mi amintesc ca tu sa fi fost vreodata aici in absenta mea, de cele mai multe ori am venit chiar impreuna. Nu cred ca mai stii ce spui. Daca n-ar fi nins atat i-as fi putut zari chipul inasprindu-se, dar ca un blestem nu ma interesa decat moartea fulgilor pe  fereastra incalzita de fruntea mea. Am vrut sa spun absent, dar am crezut ca daca ma folosesc de metafore ti-as putea castiga atentia. M-am gandit ca tratand lucrurile in maniera ta,ai putea sa vezi si in mine ceea ce probabil iti imaginezi cand nici nu ma privesti desi ochii ti se odihnesc goi pe chipul meu. Doare al dracului de tare sa inteleg ca la fel de bine m-ai putea privi si intr-o poza,fara sa ai nevoie de prezenta mea. S-a invartit camera cu mine si nu stiu cum tavanul ajunsese sub picioarele mele incat tot sangele se rostogolise rapid in capul meu.

Vrei sa stam de vorba? Ah,cat de stupid, cat de cretin... Cum s-o intreb asa ceva cand ei i se parea deja ca asta facem? Nici o secunda nu-mi moare microbul manipularii permanente, probabil si in somn am parte de tracasari gratioase ale eului superior conditiei de normalitate, de invins. Ce cauti? In clipa asta m-am saturat sa mai fiu un spectator, nu-mi mai doresc sa dezbat scenarii tampite cand nu-ti suna telefonul, am obosit de teama fiecarei dimineti ca peste noapte te-ai evaporat si ca eu n-am apucat nici macar sa inteleg ce esti tu dincolo de omul pe care orbeste, il iubesc. I-am facut un gest slab cu mana sa taca, sa se aseze, sa-si asculte vocea zgariata de nodul din gat. S-a rezemat de perete apasandu-si ochii cu palmele in asa fel incat involuntar am strans din dintii simtind o durere ce nu-mi era menita mie.

Uita-te la mine, te rog! As vrea sa vezi ce vad eu in oglinda de cate ori ma privesc si in felul asta sa poti sti ca nu mai caut nimic pentru ca niciodata nu pot gasi ceva ce inca mai atarna in mine, ca sunt mereu aici oricat de departe as parea si nici o celula din fiinta ta nu mi-a scapat neobservata. Nu stii de ce te iubesc, nu stii nici daca o fac,nu crezi ca fiecare respiratie a ta inseamna ceva pentru mine? Ma bucur, draga mea! Adevarata iubire duce lipsa de argumente, orice justificare ar accentua senzatia de imposibilitate reciproca. Aveam nevoie de aer si i-am inhalat parfumul pana cand m-am simtit beat de primavara si toamna laolalta. Te-am mintit. M-a impins usor iesind din sfera imbratisarii mele.

Mergea cu umerii depti,dar mie mi s-a parut ca mai mult s-a tarat pana in locul unde-mi abandonasem paharul pe care l-a golit cu o sete caustica. Am mintit invocand diverse motive pentru care sa nu pot fi mereu cu tine. De fapt nu m-am simtit niciodata in stare sa fiu mai mult decat un loc cald in pat pentru unele nopti. Nu ai nici o vina ca asteptarile tale au depasit resursele mele emotionale, nu-ti pot imputa neputinta increderii in mine insumi si intr-un mod care mi-a provocat mai multa suferinta decat mi-as fi imaginat, am preferat sa nu-ti permit absolutul de care ai atata nevoie. Marturisirea i s-a dizolvat ca sarea in vechile mele rani ajungand vascoasa pana in aorta si aproape imediat mi-am simtit mainile atarnand insuportabil pe langa corp. Am vorbit si vocea mi-a sunat straina, ca a unui om care ani intregi n-a mai avut nimic de spus.

Ti-ai dorit sa ma minti,dar n-ai reusit niciodata. Cand am inteles ca te iubesc, altfel decat ma credeam in stare, am stiut ca iti lipseste curajul de a trai limitata intre barierele unei obsesii cu caracter singular. Am vrut sa cunosti in mine puterea de suporta totul ca pe un dar al vietii care mereu iti va incerca optimismul. N-am reusit nimic din toate astea, iubito. Lasitatea ta e o forma bizara de sanatate pentru care, daca as fi mai credul, te-as putea invidia uneori. Am intors spatele dezamagirii, m-am asezat departe, ca intr-o alta lumea si rezemandu-mi coatele pe genunchi, mi-am sprijinit nervii de plumb in palme. Am stat asa mult, intepenisem si poate trecusera chiar ore, zile sau vieti cand am auzit usa decupandu-se violent din pereti si revenind la loc ca un val dincolo de tarm. "Lasa-ma un timp!" a ramas ca un peisaj dezolant dupa furtuna, pe ecranul telefonului si mi-a pierit suflul sarmant pe care altadata l-as fi folosit pentru a spune: Iti las si timpul meu. Mai am doar urma capului tau pe perna mea, alunecari perfide in gol si buzele crapate de o sete ignorata, sete de tine.